Carti primavaratice

Folosesc mult retelele de socializare pentru a cauta informatii despre carti; pentru a face parte din grupuri unde se vorbeste despre carti; urmaresc si blog-uri ai caror autori fac recenzii despre carti; scormonesc internetul. Imi place sa fiu informata cu privire la noutatile editoriale pentru copii. Si mi se pare minunat cand descopar adevarate comori! Asa cum sunt cele doua carti scrise de Grigore Vieru si aparute la editura Cartier din Republica Moldova.

Prima, “Cele mai frumoase flori”, este preferata Anei. Ii place cum personajul principal, Mitru, merge impreuna cu o albina sa caute cele mai frumoase flori pentru mama lui, a carei zi tocmai urmeaza sa fie sarbatorita. Baietelul si albina cutreiera campul si crangul, rezultatul cautarilor lor fiind mierea dulce si un buchet minunat de flori salbatice. Surpriza este tocmai spre finalul cartii, cand mama lui Mitru, primind buchetul, spune ca acestea sunt cele mai frumoase flori. De unde stie deja mama ceea ce baiatul aflase dupa o zi de cautari? Tocmai pentru ca sunt din partea lui, adunate cu atata truda, face ca florile oferite sa fie socotite de mama drept cele mai frumoase.

 

O poveste duioasa si plina de talc despre cum efortul si munca innobileaza fiecare gest.

Cea de-a doua carte este scrisa tot de Grigore Vieru si a aparut la aceeasi editura ca si cartea de mai sus, Cartier. Se numeste “Cati ani ai?” si trebuie sa recunosc faptul ca imi place si mie foarte, foarte mult. Dialogul vesel, dar profund in acelasi timp, dintre Doru si bunicul lui, a dat prilejul unor discutii intre mine si Ana. Inainte sa cumpar cartea, am citit despre ea on-line si mi-a atras atentia o fraza rostita de bunic: (am multi ani) “pentru ca nu i-am imprastiat, i-am pastrat pe toti”. Si incepe sa ii arate nepotului nedumerit cum a facut de nu i-a imprastiat: a adunat an dupa an muncind si dand viata lucrurilor din jur; in acoperisul si ferestrele lucrate de el insusi pentru casa sunt 7 ani din viata lui, a adunat 12 ani in stupii facuti si ingrijiti de el. Si tot asa a inceput si Doru sa adune anii sai cei putintei: al treilea an se regaseste in fluierasul de soc pe care si l-a facut singur, al patrulea an intr-unul dintre stupii lucrati alaturi de bunic. Dar partea frumoasa si duioasa este cautarea si aflarea primului an din viata lui Doru, cand el era inca prea mic pentru a-si aminti; si bunicul ii spune unde sa-l caute – in ochii parintilor sai.

 

Calitatea grafica impecabila, textul, imaginile, totul imi place la cele doua carti de mai sus, pe care le recomand cu mare caldura, pentru cititori de toate varstele.

Mai am pe lista de cumparaturi cateva carti scrise de Grigore Vieru si sper sa am ocazia sa vi le prezint curand.

Spor la citit!

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s