Mici placeri

Am pastrat atributul de “mici” de pe vremea cand nu aveam doi copii. In prezent sunt, de fapt, “mari” placeri. Pentru ca, zilnic, am nevoie sa fac ceva numai si numai pentru mine. Asteptarea momentului cand fac ceva singura este chiar mai frumoasa decat momentul in sine!

Asadar, imi pastrez cateva minute in fiecare zi ca sa citesc. In ultima vreme citesc exclusiv carti, dar obisnuiam sa frunzaresc si reviste (gen “Gradina mea”, caci simteam nevoia sa ma relaxez, sa lecturez ceva usor, sa vad lucruri frumoase fara sa fie ostentative si, de ce nu, sa ma inspir pentru venirea primaverii). Dar cum nu am mai cumparat reviste, iar teancul de carti asteapta sa fie terminat… citesc. Cartile mele sunt, evident, de parentaj; le completez cu cateva titluri de psihologie si dezvoltare personala, plus cateva jurnale si memorii pe care vreau sa le incep. Am amanat putin beletristica, am nevoie de altceva acum.

Apoi, este cafeau zilnica. Astept, de cum deschid ochii, sa intru in bucatarie, sa desfac plicul si sa simt aroma cafelei. Apoi sa iau ibricul de arama, sa il pun pe foc si sa pun vreo 3 lingurite generoase de cafea! Indulcita cu miere, completata cu cateva mirodenii proaspat macinate si insotita de 1-2 cuburi de ciocolata… asta e momentul meu!

Urmaresc si retelele de socializare (pentru mine chiar e socializare, caci nu reusesc sa mai ies pe nicaieri, doar pentru o plimbare sau o intalnire), incerc sa citesc si sa urmaresc noutati despre activitati de facut cu copiii (si mari, si mici) in interior. Si da, e o placere sa fac asta.

Incerc sa fac miscare zilnic, macar in casa: am reusit sa dau jos cateva kilograme bune si asta ma face sa ma simt bine.

Un gel de dus sau o crema de corp definitiveaza si ele ziua, insa nu reusesc sa “bifez” in fiecare seara momentul.

Astept sa vina primavara pentru a mai adauga cateva momente placute, dedicate exclusiv mie: putin gradinarit pe balcon. Macar sa schimb pamantul florilor din ghivece, sa cultiv cateva petunii si ierburi aromatice, si as fi multumita! Mi-as dori tare mult sa mut bautul cafelei din bucatarie pe balcon – pare un plan realizabil!

Incep, zilnic, sa ma bucur tot mai mult de cateva clipe petrecute in liniste. Vreau sa opresc pana si zbarnaitul continuu din capul meu, nu mai zic de momentele in care nu aud in jur voci, tipete, rasete, pocnete, alergaturi, chiuieli, etc.

Si cam atat. Sunt lucruri care, inainte, imi pareau mici; nu le dadeam importanta, nu le faceam deloc. Acum ma bucur enorm de ele. Nu regret toate celelalte “mari” placeri: un film la cinema, o masa linistita la restaurant, o calatorie in doi, o vizita, o plimbare fara a sta cu ochii pe ceas, cateva ore petrecute la coafor, cosmetica… Va veni si vremea lor, stiu asta. Pana atunci, cresc si eu alaturi de copiii mei!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s