Jocuri de-ale Anei

Inca inainte de a sta in picioare, Ana se juca cu noi. Acum imi pare rau ca nu am scris, la momentul potrivit, despre cum se juca Ana “cucu-bau”. De obicei cand ii schimbam scutecul sau hainele, ea isi acoperea ochii si apoi desfacea mainile larg de tot, ca sa ne surprinda.

Apoi, cand a inceput sa mearga singura, ne jucam cu totii de-a v-ati ascunselea: eu si Cristi trebuia sa stam in baie sau in bucatarie, iar ea alerga de la unul la altul, ca sa ne gaseasca. Uneori se ascundea si ea: isi baga doar capul dupa usa dulapului, restul corpului fiind la vedere. Amuzant pentru noi toti!

De vreo 2 saptamani, asa cum a vazut ca facem noi, ia diverse lucruri mici intr-o mana, apoi roteste mainile si le incruciseaza pe piept, ascunzand palmele. Crede ea ca le ascunde… De obicei, palma goala o tine deschisa. Noi trebuie sa ghicim in ce mana este ascuns obiectul respectiv. Orice varianta propunem, raspunsul ei este invariabil: “Nu-iiiiiii!”.

In rest, sunt jocurile banale: alergat, aruncat mingea, caratul sticlelor de la bucatarie in camera si inapoi, desenat, insirat oje din sertar pe pat si apoi caratul lor inapoi, re-aranjarea magnetilor de frigider, ordonarea bijuteriilor mele, si altele asemanatoare. N-am mai avut timp de diverse activitati de vreo 2-3 saptamani, pentru ca petrecem mai mult timp afara: si in prima parte a zilei, dar si seara.

Trebuie sa povestesc reactia Anei cand a descoperit luna!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s