Mici bucurii

Sfarsitul saptamanii ce a trecut l-am petrecut la tara. Vremea a fost frumoasa, asa ca mi-a parut rau ca n-am stat mai mult. Mai ales ca la plecare, duminica, Ana ar fi vrut sa mearga in gradina, la gaini, la caini. Oricum, voi profita de timpul petrecut acolo de fiecare data.

Cu gainile, Ana s-a mai intalnit. Nu avem multe, insa majoritatea sunt destul de prietenoase. De cocos… cred ca mi-e frica mie mai mult decat ii este ei!

Da, are o oarecare teama cand vine vorba sa le atinga. Insa curiozitatea este mai mare.

ana 1

Nu vreau sa o cresc avand fobie de animale. Mi se pare o mare prostie. Nu i-am inteles niciodata pe parintii care isi smucesc copiii de langa o pisica sau de langa un caine. Nu sunt de acord cu cei care nu ii lasa pe copii sa atinga animalele si ii invata pe cei mici ca sunt rele, murdare, pline de microbi. Da, o spal pe Ana pe maini dupa ce se joaca cu pisica, dupa ce mangaie gaina; asa cum o spal si dupa ce ne intoarcem de la locul de joaca unde a atins leaganul, balansoarul, toboganul.

ana 2

Am lasat-o sa se joace, asta-toamna, in gramada cu frunze uscate; sa se agate in crengile macesului. Am lasat-o sa miroasa florile din gradina, sa le atinga si chiar sa le rupa.

ana 3

ana 4

ana 5

I-am aratat cum se sapa pamantul si am lasat-o sa-si umple mainile cu el. As vrea sa nu aiba teama de nimic, sa nu ocoleasca unele creaturi mai putin placute, asa ca am invatat-o sa adune rame in borcan, pentru puii de gaina.

ana 6

Vizita la cuibarele gainilor are farmecul ei: ultima data cand a intrat acolo si nu a gasit niciun ou, a fost foarte mirata. De obicei, iese cu mana plina.

ana 7

Si joaca in grauntele gainilor este utila: aduna o gramada de experiente jucandu-se cu boabe de diferite marimi, culori, texturi. In plus, isi face noi prietene!

ana 8

ana 9

Nici magazia cu lemne nu mai este ce-a fost candva: un loc plin de secrete.

ana 10

Fiecare anotimp are farmacul sau. Si vreau sa-i arat asta.

ana 12

ana 13

Compania pasarilor, animalelor, atractia pentru plante si flori – nu mi se par deloc lucruri lipsite de importanta in cresterea unui copil; dimpotriva. Cred ca este cea mai importanta cale prin care poate invata compasiunea, respectul pentru viata in toate formele sale, sinceritatea.

Nu vreau sa creasca avand convingerea ca pasarile si animalele sunt cele din supermarket si atat. In urma cu mult timp am vazut o emisiune despre copiii crescuti in mijlocul unor triburi nomade; ei traiau alaturi de animalele pe care, la un moment dat, erau nevoiti sa le sacrifice pentru consum. Copiii acestia apreciau mult mai mult orice forma de viata. Da, vedeau cum sunt sacrificate caprele, spre exemplu; dar nu vedeau mormanele cu pui ambalati in pungi de plastic asa cum le vad copiii nostri in magazin.

Eu asa cred: orice moment petrecut in natura, langa necuvantatoare, printre flori, te invata mai multe decat orice fraza dintr-un manual, chiar si scrisa de un savant!

ana 11

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s