Chiar totul e de mancare?

Zilele astea (mai precis de o saptamana incoace), Ana baga tot in gura. Nu a facut lucrul asta atat de des nici cand era mai mica, nici cand i-au dat dintii; iar de luni de zile nu-l mai facea deloc.

A inceput cu paste uscate: se juca cu ele, caci avea cateva in cosul ei “cu de toate”. A venit si ne-a aratat, a scos din gura, i-am expllicat de ce nu poate face lucrul asta.

In aceeasi maniera a continuat cu nasturi, melci, scoici, seminte de dovleac. Nu a inghitit nimic, doar le baga in gura si ne arata. Recunosc, prima reactie era: “Nu!” si apoi ne cam panicam. Viteza cu care baga in gura lucruri pe care pana atunci doar le pipaia, le privea si le punea in cos ne-a cam bulversat, asa ca am strans repede orice putea fi usor bagat in gura. Si pana acum s-a jucat si cu ghinde, castane, boabe de fasole, boabe de linte… Niciodata nu a bagat in gura.

Ieri vine la mine cu o carticica intre dinti. O rog sa o scoata din gura, cartea se citeste, nu se mananca si tot asa. Pleaca si revine tot cu ea in gura si cu ochiii tinta la mine. O mai rog o data sa nu o tina in gura. Pleaca si repeta faza. Nu mai zic nimic, imi vad de ale mele. Se invarte in jurul meu, ma trage de pantaloni, doar-doar o sa ma panichez si o sa zic: “Nu!”. Am lasat-o. Pana la urma, de la atata molfait, rupe o bucatica mica de hartie din carte. N-o scoate din gura, dar are grija sa mi-o arate. O las in pace, vorbesc cu ea despre altceva. Ea insista. Eu ma fac ca nu vad. Pana la urma se cam enerveaza si inghite bucatica minuscula de hartie. Bun….

Asta-seara vine la mine cu un magnet de pe frigider in gura. Nu era nimic care sa ma sperie, doar ca ea asa voia sa para. Si insista la fel ca la faza cu hartiuta. Ma trage chiar insistent de pantaloni, sa ma panichez, sa o pun sa scoata din gura, sa spun: “Nu!”. Bineinteles, o las in pace, sunt calma, vorbesc despre altceva. Isi scoate magnetul din gura, il arunca jos si pleaca.

Apoi iar ne incearca, cu betele de la xilofon. Ce baga maciulia in gura, o molfaie, o umple de bale… Ochiii tinta la noi, ba chiar ne facea semn cu capul de genul: “Fiti atenti, eu fac asta iar voi trebuie sa va speriati!”. Am ignorat-o amandoi. Pana la urma au inceput sa-i curga balele spre coate si le-a aruncat la ea in patut. Nu mai avea ce face cu ele.

Ce ti-e si cu testarea limitelor….

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s